Ispita

Tu nici nu ştii, nici n-ai simţit prin vise
Cum te-aş topi, de doru-ţi miluită
Şi ce-ai trăi în braţele-mi închise
Cu gura-mi gura ta pecetluită.

Tu nici nu ştii, nici nu poţi ca să-ţi închipui
Ce sărutări ţi-aş da ucigătoare
Când vremea 'ncet îşi picură nisipu-i
Te-ar adormi privirea-mi arzătoare.

(...) Dar bine că nu ştii şi că eşti tare,
Căci de-ai fi tu cel slab, aş fi de gheaţă...
Ah, te-aş lăsa să mori în aşteptare
Ca să te văd îngenunchiat în faţă.

Alioth